Rețete cu hrișcă, garnitură caldă azi și salată rece mâine
Hrișca nu e o cereală, deși se gătește ca una. E sămânța unei plante înrudite cu măcrișul, fără gluten, cu gust pământiu, ușor de nucă, și cu o textură care rămâne ușor fermă dacă nu o fierbi prea mult. Pentru multe femei e un ingredient „de magazin naturist” pe care l-au cumpărat o dată și nu au știut ce să facă cu el. Merită deschisă punga.
Găsești rețete cu hrișcă pentru garnituri, salate reci, terciuri de dimineață, chiftele și preparate la cuptor, cu un ingredient sățios care înlocuiește orezul sau cartofii fără să pară o renunțare.
Crudă, prăjită sau fulgi
Hrișca crudă, verde-pal, are gust blând și se hidratează chiar și fără fierbere, peste noapte. Cea prăjită, maronie, numită și kașa, are aroma mai intensă, de nucă, și e cea din garniturile de est. Fulgii de hrișcă se fac ca ovăzul, pentru terci. Făina de hrișcă merge în clătite și blinii.
Într-o rețetă cu hrișcă, fierberea e scurtă: un pahar de hrișcă la două de apă, 10–12 minute cu capac, apoi cinci minute de odihnă fără foc. Mai mult, se face terci. O rețetă cu hrișcă reușită spune și când o clătești: înainte de fiert, sub apă rece, ca să scapi de praful care o face lipicioasă.
Sățioasă și fără gluten
Hrișca aduce carbohidrați complecși, fibre și mai multe proteine decât orezul, cu un profil de aminoacizi mai complet decât al cerealelor. Nu conține gluten, deci e o alternativă pentru cine îl evită. Satură bine și se digeră lent, ceea ce o face utilă când urmărești slăbirea și vrei o garnitură care ține.
Când cauți rețete cu hrișcă gândite pentru mese echilibrate, o porție de 50–60 de grame crude, cu legume și o sursă de proteine, e reperul. Cu gramaje clare și valori nutriționale calculate pentru porție, vezi cum se compară cu orezul sau pastele.
Garnitura care ține locul orezului
Hrișca fiartă, cu ceapă călită și ciuperci, e garnitura clasică lângă carne sau lângă un ou ochi. Cu legume coapte, dovleac, morcov, sfeclă, devine bol de toamnă. Cu spanac, usturoi și puțin parmezan, garnitura de cinci minute pentru pește. Gustul ei pământiu cere ceva dulce sau acru lângă: legume coapte, lămâie, iaurt.
O rețetă cu hrișcă caldă se face în cantitate mare, fiindcă a doua zi e la fel de bună rece.
Salata de a doua zi
Hrișca fiartă și răcită e baza unei salate de prânz care nu se înmoaie: cu roșii, castraveți, ceapă verde, pătrunjel și lămâie, ca un tabbouleh; cu sfeclă coaptă, feta și nuci; cu năut, ardei copt și un dressing cu tahini. Se ține trei zile la frigider, gata de pus în cutie, iar dressingul se adaugă dimineața, nu seara, ca boabele să rămână separate.
Când cauți rețete cu hrișcă pentru birou, salatele reci sunt cele care rezolvă săptămâna: o oală fiartă duminica, trei prânzuri diferite.
Dimineața, în loc de ovăz
Fulgii de hrișcă sau hrișca crudă hidratată peste noapte în lapte sau iaurt dau un mic dejun diferit de ovăz, cu textură mai fermă și gust mai pronunțat. Cu banană, cacao și nuci, sau cu măr ras, scorțișoară și semințe, ține până la prânz. Dacă nu ai mâncat-o până acum, gustul poate părea ciudat prima dată; a doua oară, cu ceva dulce sau acru lângă, de obicei nu mai e.
În colecția de rețete cu hrișcă găsești garnituri, salate, mic dejunuri și chiftele cu gramaje precise și valori nutriționale pentru porție. Punga din dulap nu mai trebuie să aștepte. Are cinci locuri în care să ajungă săptămâna asta.
