Rețete cu sos de roșii de casă, gata în 20 de minute

Sosul de roșii e baza pe care stau jumătate din cinele săptămânii: pastele, pizza pe lipie, chiftelele, ouăle în sos, legumele la cuptor. Cel din borcan e practic, dar are adesea zahăr, ulei mult și un gust plat. Cel de casă se face în 20 de minute dintr-o conservă de roșii, usturoi și ulei, se congelează în porții și are gustul de gătit lung fără să fi gătit lung.

Găsești rețete cu sos de roșii pentru varianta de bază și pentru cele care pornesc din ea: arrabbiata, puttanesca, sosul cu legume, shakshuka, chili, cu sosul cântărit și cu roșia de conservă tratată ca ingredient, nu ca alternativă de urgență.

Roșii de conservă, nu de seră

Sosul de casă bun se face din roșii de vară, proaspete și coapte, sau, în restul anului, din conservă: roșii întregi, cuburi sau pasate, culese coapte și închise în cutie. Roșiile roz de iarnă, din supermarket, dau un sos apos și fad. Conserva cu listă scurtă, roșii și suc, fără zahăr și fără sare adăugată, e cea de folosit. Pasta de tomate, o lingură, dă corp și culoare.

Într-o rețetă cu sos de roșii de bază, conserva de 400 de grame dă cam trei porții de sos pentru paste sau o pizza mare și două mici. Într-o rețetă cu sos de roșii pentru pizza, sosul se fierbe mai mult, până scade la jumătate, ca să nu înmoaie lipia; pentru paste, rămâne mai fluid.

Rețeta de bază, în 20 de minute

Usturoi feliat în ulei de măsline, la foc mic, un minut, fără să se rumenească. O lingură de pastă de tomate, călită 30 de secunde. Conserva de roșii, zdrobite cu mâna sau cu lingura, sare, un praf de zahăr sau o bucată de morcov pentru aciditate, 20 de minute la foc mic, cu capacul crăpat. Busuioc sau oregano la final. Atât. Mixat, e fin; nemixat, rustic.

Când cauți rețete cu sos de roșii bine scrise, uită-te dacă spun „foc mic” și „20 de minute”; sosul fiert tare, cinci minute, e suc de roșii cald.

Aproape doar legume, deci nu de sos trebuie să te temi

Sosul de roșii de casă e roșii, puțin ulei și usturoi: aproape doar legume, cu un aport caloric mic pentru o porție generoasă. Ce schimbă cifrele e ce pui peste el: pastele cântărite, brânza rasă, carnea tocată, uleiul turnat „după ochi”. Cu o lingură de ulei la o conservă, sosul rămâne ușor și gustos.

Când cauți rețete cu sos de roșii gândite pentru slăbire, sosul e partea de care nu trebuie să te temi: cu gramaje clare și valori nutriționale calculate pentru porție, vezi că sosul e volumul, iar pastele și brânza sunt cifrele.

Arrabbiata, puttanesca, cu legume, cu linte

Cu ardei iute sau fulgi de chili: arrabbiata. Cu măsline, capere și anșoa sau fără: puttanesca. Cu ardei copt mixat: mai dulce. Cu dovlecel, vinete și ceapă tocate mărunt, gătite în el: sosul cu legume pentru cine vrea și porția de legume. Cu linte roșie fiartă în sos: sosul care e și proteină, pentru paste sau lipie. Cu carne tocată slabă: bolognese de marți.

O rețetă cu sos de roșii de bază devine cinci sosuri diferite cu un singur ingredient în plus.

Ouă în sos, pizza pe lipie, chiftele și tăvi

Ouă sparte direct în sosul de roșii cu ardei și chimion, cu capac, cinci minute: shakshuka, cina dintr-o tigaie. Lipie integrală, sos, legume și 30 de grame de mozzarella, zece minute la cuptor: pizza de seară. Chiftele de pui sau de linte fierte în sos: mai fragede decât la tigaie. Fasole verde, conopidă sau dovlecei gătite în sos de roșii: garnitura care e aproape masă.

Sosul se ține patru-cinci zile la frigider, într-un borcan cu puțin ulei deasupra, și trei luni la congelator, în porții de o masă; se face dublu de fiecare dată.

În colecția de rețete cu sos de roșii găsești varianta de bază, cinci derivate și mesele construite pe el, cu gramaje precise și valori nutriționale pentru porție. Borcanul din comerț rămâne rezerva de urgență. Conserva de roșii și 20 de minute sunt sosul.