Rețete cu ulei vegetal, neutru la gust, exact la cantitate

Uleiul vegetal e sticla de floarea-soarelui sau de rapiță din bucătăria oricărei case de la noi: cel de la chiftele, de la ochiuri, de la prăjit și de la aluatul de clătite. Nu are gust, și tocmai asta e calitatea lui: nu schimbă nimic din preparat, doar îl gătește. Multe femei îl toarnă din sticlă, ca mamele lor, cu ochiul. Doar că un ulei fără gust rămâne o grăsime cu calorii întregi, iar diferența dintre o lingură și un ochi de ulei se vede la sfârșitul lunii.

Găsești rețete cu ulei vegetal pentru prăjit rapid, copt, chiftele, aluaturi și maioneză de casă, cu uleiul neutru folosit acolo unde gustul de măsline sau de cocos ar deranja, în cantitate măsurată.

Floarea-soarelui, rapiță sau porumb

Uleiul de floarea-soarelui e cel obișnuit de la noi, neutru și ieftin, bun la tigaie și la copt; cel presat la rece are gust de semințe și merge crud, în salate. Uleiul de rapiță e la fel de neutru, cu grăsimi mai bune și punct de fum mai mare: pentru prăjit. Cel de porumb, asemănător. Toate sunt vegetale, toate sunt grăsime pură, toate se pun cu lingura.

Într-o rețetă cu ulei vegetal la tigaie, uleiul se pune puțin, într-o tigaie antiaderentă, și se întinde cu pensula sau cu o hârtie, ca să acopere fundul cu o peliculă, nu cu o baltă. Într-o rețetă cu ulei vegetal la copt, uleiul înlocuiește untul unu la unu în volum și dă un aluat mai moale și mai umed.

Fără gust nu înseamnă fără calorii

O lingură de ulei vegetal are aceleași calorii ca una de ulei de măsline sau de unt, doar că nu se simte în gust, așa că se pune fără să se observe. Nu uleiul e problema, ci lipsa de măsură: chiftelele prăjite în baie de ulei absorb de trei ori mai mult decât cele făcute în tigaie unsă. Aceeași carne, aceeași rețetă, altă porție de grăsime.

Când cauți rețete cu ulei vegetal gândite pentru slăbire, cele bune îl pun cu lingura sau cu pensula, cu gramaje clare și valori nutriționale calculate pentru porție, ca să vezi de unde vin caloriile din farfurie și cât e din ulei.

Tigaia de zi cu zi: ochiuri, chiftele, legume

Două ochiuri într-o tigaie unsă cu o linguriță de ulei întinsă cu pensula, la foc mediu, cu capac. Chiftele de pui sau de curcan, în tigaie cu puțin ulei, rumenite pe ambele părți și terminate cu capac. Dovlecei tăiați felii, rumeniți în tigaie aproape uscată. Clătite pe tigaia unsă o singură dată, la început.

O rețetă cu ulei vegetal la chiftele cere tigaia bine încinsă înainte de carne, fiindcă în ulei rece chiftelele absorb grăsime în loc să se rumenească.

La cuptor, în aluaturi și în maioneza de casă

Cartofi wedges cu ulei, boia și usturoi, la cuptor, cu o lingură de ulei pentru toată tava. Chec cu iaurt și ulei în loc de unt, mai moale a doua zi. Pâine de casă cu o lingură de ulei în aluat. Maioneză de casă cu ou, muștar, lămâie și ulei de floarea-soarelui turnat în fir: se leagă cu ulei neutru, fiindcă cel de măsline o face amară.

Când cauți rețete cu ulei vegetal la copt, checul cu iaurt e cel care arată de ce se folosește ulei în loc de unt: aluatul rămâne moale și se taie fără să se fărâmițeze.

Unde nu merge și cum se păstrează

Uleiul vegetal nu merge în dressinguri, unde vrei gust, și nu merge turnat peste preparatul gata, unde uleiul de măsline face diferența. Uleiul din baia de prăjit nu se refolosește de mai multe ori; cel folosit o dată se strecoară și se aruncă la a doua.

Se ține în dulap, la întuneric, închis; deschis, se consumă în câteva luni. Uleiul râncezit miroase a vopsea și strică tot preparatul.

În colecția de rețete cu ulei vegetal găsești tigăi de zi cu zi, cartofi la cuptor, aluaturi și maioneză de casă cu gramaje exacte și valori nutriționale pentru porție. Sticla de floarea-soarelui rămâne lângă aragaz. Doar că se toarnă în lingură, nu în tigaie.