Rețete cu praz pentru mese aromate și reconfortante

Prazul e ceapa blândă a iernii: dulce, moale la gătit, cu aromă de ceapă fără înțepătura ei și fără lacrimi la tăiat. E ieftin din octombrie până în martie, se vinde cu legătura și, de multe ori, ajunge doar în ciorbă. Merită mai mult: supă cremă catifelată, praz sotat cu ouă, tartă cu brânză de vaci, praz copt întreg, tocăniță cu măsline sau plăcintă cu praz, cea de post.

Găsești rețete cu praz pentru supe, tarte, omlete, garnituri la cuptor, tocănițe și plăcinte, cu leguma de iarnă care face orice preparat să pară mai bogat decât e.

Cum îl cureți de nisip

Prazul crește în pământ nisipos și ține nisipul între foi. Se taie rondele, se pun într-un bol cu apă rece, se agită, se lasă un minut ca nisipul să cadă și se scot cu mâna, nu se toarnă. 

Partea albă și verde-deschis e cea care se gătește; verdele închis, mai tare, merge în oala de supă pentru aromă și se scoate, sau tocat fin într-o tocăniță lungă.

Într-o rețetă cu praz, „un praz” e vag: cele mari și cele subțiri diferă de trei ori, deci cele bune spun grame sau cești de rondele.

Dulce la gătit lent, cu puțin unt sau ulei

Prazul sotat încet, la foc mic, cu capac, în puțin unt sau ulei de măsline, 15 minute, devine moale, dulce, aproape cremos. E baza pentru supa cremă, pentru umplutura de tartă, pentru omletă sau pentru garnitura de lângă pește. Nu se rumenește ca ceapa; se topește. Cu focul mare, se arde pe margini și rămâne tare în mijloc.

Când cauți rețete cu praz bine scrise, uită-te la foc și timp: „mic” și „15 minute” sunt rețeta, nu un detaliu.

Volum, fibre și dulceață fără calorii multe

Prazul aduce fibre, apă și un dulce natural, cu un aport caloric mic chiar și în cantitate mare, ceea ce îl face leguma care umple o supă sau o tartă fără să conteze. Cu ouă, brânză de vaci, pește sau leguminoase lângă el, devine masă. Pentru multe femei e leguma pe care nu o cumpărau și pe care acum o pun în tot ce e cald iarna.

Cu gramaje clare și valori nutriționale calculate pentru porție, o rețetă cu praz arată exact asta: prazul e volumul, proteina de lângă el e cifra care contează.

Supa cremă, tarta și omleta

Praz sotat, cartof, bulion, mixate, cu iaurt deasupra: supa cremă de praz și cartof, clasicul care se face în 25 de minute. Praz sotat cu brânză de vaci și ouă, pe o bază subțire de ovăz, la cuptor: tarta de duminică. Praz cu două ouă și puțin cașcaval, în tigaie: omleta de iarnă. Toate cu prazul ca ingredient principal, nu ca fundal.

O rețetă cu praz caldă e, de cele mai multe ori, un preparat cremos în care prazul ține locul smântânii ca textură.

Copt întreg, în tocăniță și în plăcintă

Prazul tăiat pe lung, cu puțin ulei, sare și cimbru, la cuptor 25 de minute, cu parmezan ras la final: garnitura care surprinde. Tocănița de praz cu roșii, măsline și lămâie, de post, cu orez sau mămăligă. Plăcinta cu praz, în foi subțiri sau pe bază de ovăz, cu brânză de vaci. Prazul sotat, răcit, cu vinegretă și ou fiert: salata franțuzească de iarnă.

Prazul se ține două săptămâni la frigider, în pungă, netăiat; tăiat rondele și congelat crud, luni, gata pentru supe.

În colecția de rețete cu praz găsești supe, tarte, omlete, garnituri și plăcinte cu gramaje precise și valori nutriționale pentru porție. Legătura de praz nu mai e doar pentru ciorbă. E ceapa dulce a fiecărei cine de iarnă.